Banii în valută: de ce euro și dolarul nu mai garantează randament

Banii în valută mai sunt o soluție sigură? De ce euro și dolarul nu mai garantează randament

Mult timp, cursul valutar a fost perceput de români drept o ancoră de siguranță. În perioade de incertitudine economică, inflație ridicată sau instabilitate politică, reflexul a fost aproape automat: conversia economiilor în euro sau dolari. Ideea era simplă – o monedă mai puternică ar proteja valoarea banilor. Însă, într-un context economic tot mai matur, această strategie începe să fie pusă sub semnul întrebării.

De ce au ales românii valuta ca refugiu financiar

Apetitul pentru valută are explicații istorice clare. Experiențele devalorizărilor din trecut, lipsa alternativelor financiare și neîncrederea în instituții au transformat euro și dolarul în simboluri ale stabilității. Crizele recente – pandemia, inflația accelerată, războiul din Ucraina – nu au făcut decât să reactiveze acest comportament.

În 2022–2023, mulți români nu au urmărit câștiguri reale, ci doar conservarea valorii economiilor. Problema este că protecția percepută nu este sinonimă cu randamentul.

Valuta nu este investiție, ci o formă pasivă de protecție

A deține bani într-o monedă străină nu înseamnă investiție. Valuta nu produce dobândă relevantă, nu generează fluxuri de numerar și nu creează valoare în timp. Singura sursă potențială de câștig este diferența de curs, iar aceasta este imposibil de anticipat constant.

Mai mult, cursul valutar funcționează în ambele sensuri. Perioadele de stabilitate sau întărire a leului pot transforma rapid „refugiul sigur” într-o pierdere. La acestea se adaugă costurile de conversie, comisioanele bancare și diferențele de curs.

Schimbare de mentalitate: de la frică la strategie financiară

Ultimele luni indică o schimbare vizibilă în comportamentul financiar al românilor. Deși tentația valutei nu a dispărut complet, tot mai mulți încep să înțeleagă că deciziile luate din teamă sunt rareori eficiente pe termen lung.

Accesul la informație, digitalizarea serviciilor financiare și interesul crescut pentru educație financiară contribuie la această maturizare. Românii nu mai caută doar un adăpost temporar, ci soluții care să funcționeze indiferent de volatilitatea cursului.

Alternative care pot aduce randament real

Piața financiară oferă astăzi opțiuni mult mai eficiente decât simpla deținere de valută:

• Titlurile de stat – oferă randamente clare, predictibile și sunt garantate de stat, devenind una dintre cele mai populare alegeri.
• Depozitele la termen – asigură disciplină financiară și venit sigur, chiar dacă inflația poate eroda parțial câștigul.
• Fondurile de investiții – permit diversificare și potențial de creștere pe termen mediu și lung.
• Asigurările cu componentă de economisire – combină protecția cu acumularea graduală de capital.

Valuta – instrument complementar, nu strategie principală

Deținerea unei părți din economii în euro sau dolari poate avea sens, în special pentru diversificare sau cheltuieli externe. Problema apare atunci când valuta devine singura strategie financiară.

Un portofoliu echilibrat nu se bazează pe speculații privind cursul valutar, ci pe obiective clare, randament și diversificare.

Iluzia siguranței și costul stagnării

Cel mai mare risc al economisirii exclusive în valută este stagnarea. Banii care nu lucrează își pierd valoarea în timp, chiar dacă suma din cont rămâne neschimbată. Inflația acționează constant, iar lipsa randamentului este o pierdere invizibilă, dar reală.

Concluzie: maturitatea financiară începe cu alegeri informate

Faptul că tot mai mulți români renunță la reflexul de a se refugia exclusiv în valută este un semn de maturizare financiară. Randamentul real nu vine din diferențe de curs, ci din instrumente care generează valoare în timp.

Banii în valută pot oferi confort psihologic, dar rareori oferă performanță financiară. Diferența dintre iluzie și randament este exact linia care separă reacția emoțională de strategia financiară solidă.