Cheltuielile turiștilor străini în România au depășit 283 milioane euro în T1 2026.

Cheltuielile turiștilor străini în România au atins un total de aproximativ 283,6 milioane de euro în prima parte a anului 2026, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această sumă include atât cheltuielile turiștilor care au venit în scopuri de afaceri, cât și pe cele ale celor care au călătorit pentru recreere.

Cheltuieli pe categorii

Turiștii străini care au vizitat România pentru afaceri au cheltuit aproximativ 152,7 milioane de euro, reprezentând 53,8% din totalul cheltuielilor. Majoritatea acestora (51,8%) au călătorit în scopuri de afaceri, având cheltuieli semnificative pentru cazare, care a constituit 50,3% din totalul cheltuielilor de afaceri. Este demn de menționat că, 90,8% dintre cei care au cheltuit pe cazare au inclus în costul acestuia și micul dejun.

Pe de altă parte, turiștii care au venit pentru scopuri personale au cheltuit un total de 130,9 milioane de euro. Dintre aceștia, 65,6% și-au petrecut timpul liber în vacanțe. Cazarea a reprezentat 41,1% din cheltuielile totale ale turiștilor care vizitau România în scop personal. De asemenea, 77,4% din cheltuielile pe cazare au inclus și micul dejun.

Preferințele turiștilor

Pentru turiștii care au călătorit în scopuri de afaceri, cheltuielile pentru restaurante și baruri au contat 16,5% din bugetul total, iar cheltuielile pentru cumpărături au reprezentat 14%. Analizând acești ultimi indicatori, 56,9% din bugetul de cumpărături a fost alocat pentru hrană și băuturi, în timp ce 25,2% a fost uzat pentru cadouri și suveniruri.

La turiștii care au venit pentru relaxare, cheltuielile pe mâncare și băuturi au constituit 44,2%, iar 33,5% au fost direcționate spre îmbrăcăminte și încălțăminte. Cheltuielile pentru activitățile recreative, cum ar fi parcurile de distracții și cazinourile, au reprezentat 46,5% în cadrul cheltuielilor de recreere.

Modul de organizare a vizitelor

Din cercetările realizate, s-a constatat că 40,5% dintre turiști și-au organizat călătoria în mod independent, prin intermediul agențiilor de turism s-au descurcat 36,1%, iar 15,1% au optat pentru alte metode, precum organizații sindicale. De asemenea, 8,3% dintre turiști au combinat ambele metode de organizare.

Transportul aerian a fost modalitatea preferată de călătorie, utilizat de 79,6% dintre vizitatori. În plus, 14,9% au venit cu mașini personale, iar 4,9% au folosit autocare și autobuze.

Context economic

Estimările cu privire la cheltuielile turiștilor străini ar putea indica o tendință pozitivă pentru economia României, în condițiile în care turismul internațional continuă să joace un rol semnificativ în dezvoltarea economică. Rămâne de văzut cum se va dezvolta acest sector în lunile următoare, având în vedere provocările globale și modificările comportamentului consumatorilor.

Impact și perspective viitoare

Creșterea cheltuielilor turiștilor străini ar putea contribui la consolidarea anumitor domenii economice, precum industria ospitalității și comerțul local. Aceasta evoluție ar putea reveni în favoarea cetățenilor, având în vedere posibilele îmbunătățiri în infrastructură și în servicii.

Un aspect esențial rămâne capacitatea sectorului turismului de a se adapta la cerințele și preferințele turiștilor în continuă schimbare. Evaluarea constantă a acestui segment va fi crucială pentru păstrarea și îmbunătățirea interesului internațional față de România.

Î1 – Ce reprezintă cheltuielile turiștilor străini în România?

Cheltuielile turiștilor străini se referă la sumele cheltuite de aceștia pentru cazare, mese, transport și activități recreative în timpul șederii lor în România.

Î2 – Ce înseamnă aceste cheltuieli pentru economia României?

Creșterea cheltuielilor turiștilor străini sugerează un stimulent pozitiv pentru economia locală, îmbunătățind veniturile din turism și generând locuri de muncă în sectorul ospitalității.

Î3 – Care sunt perspectivele pentru sectorul turismului românesc?

Sectorul turismului din România ar putea beneficia de o continuare a tendinței de creștere a cheltuielilor, ceea ce ar putea încuraja investițiile și dezvoltarea infrastructurii turistice.


Imagine cu rol strict ilustrativ. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.

Notă informativă și declinarea responsabilității:

Acest articol are caracter informativ și se bazează exclusiv pe informații publice disponibile la data publicării. Nu constituie recomandare de investiții, sfat financiar, consultanță sau garanție a performanței viitoare a activelor menționate. Investițiile implică riscuri, iar valoarea acestora poate crește sau scădea. Orice decizie financiară trebuie luată doar după o analiză proprie și consultarea unui specialist autorizat (ex. intermediar autorizat ASF). themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru eventualele pierderi financiare rezultate din utilizarea informațiilor prezentate.

Sau daca materialul este realizat la solicitarea și pe baza informațiilor furnizate de partener/sponsor. Nu reprezintă conținut editorial independent al themoneynews.ro și nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacției. themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru acuratețea, veridicitatea sau consecințele utilizării informațiilor din acest conținut plătit. Deciziile bazate pe acest material se fac pe riscul propriu.

Despre autor

Andrei Pop este editor economic la TheMoneyNews.ro, unde publică zilnic știri și analize financiare relevante pentru cititorii interesați de bani, investiții și economie. Cu un interes constant pentru tendințele pieței, Andrei urmărește cele mai recente date economice și le explică pe înțelesul tuturor. Specializat în analiza politicilor monetare și a indicatorilor macroeconomici. Misiunea sa este de a demistifica jargonul financiar, transformând datele complexe de la BCE, BNR sau Eurostat în informații clare, utile și ușor de înțeles pentru publicul larg. Prin rubrica sa de știri explicate și secțiunile FAQ dedicate, Andrei ajută cititorii să înțeleagă nu doar ce se întâmplă în economie, ci mai ales cum le sunt afectate finanțele personale și puterea de cumpărare.

Citeste si