Deficitul contului curent al României s-a îmbunătățit în primul trimestru al anului 2026, înregistrându-se o scădere de 13,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Conform proiecțiilor realizate de Consiliul Național de Statistică și Prognoză (CNSP), deficitul a ajuns la 5,34 miliarde euro, influențat de o diminuare a deficitului comercial de bunuri, dar și de o îmbunătățire a balanței veniturilor secundare.
Ce s-a întâmplat
În prima parte a anului 2026, evoluția pozitivă a contului curent a fost marcată de o revigorare a comerțului internațional, care a fost stimulat de o cerere externă crescută. Deficitul comercial de bunuri a fost de 7,7 miliarde euro, în scădere cu 9,3% față de trimestrul similar din 2025. Exporturile de bunuri s-au ridicat la 23,8 miliarde euro, o creștere de 1,1%, în timp ce importurile au scăzut la 31,5 miliarde euro, cu 1,7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Detaliile balanței comerciale
Exporturile de bunuri au fost susținute în principal de livrările din sectorul mașinilor și echipamentelor pentru transport, care au crescut cu 2,9% față de primul trimestru al anului 2025. De asemenea, industria manufacturieră a contribuit considerabil, având o valoare de 6,5 miliarde euro, reprezentând 27,2% din totalul exporturilor. Pe de altă parte, importurile au fost dominate de produsele industriei auto și al sectorului manufacturier, constituind 36,6%, respectiv 27,3% din achizițiile externe.
Contextul economic
CNSP a anticipat că deficitul contului curent va continua să se ajusteze în următorii ani. Estimările sugerează că, în 2026, soldul contului curent va atinge 26,8 miliarde euro, adică 6,7% din PIB. Aceasta va fi urmată de o reducere ușoară a deficitului în 2027, estimat la 26,4 miliarde euro, și o tendință ascendentă a deficitului comercial pe termen lung, care ar putea ajunge la -35,1 miliarde euro până în 2029.
Impact economic și implicații
Scăderea deficitului contului curent din primul trimestru a fost un semn pozitiv pentru economia românească, dar CNSP subliniază că provocările rămân, în special datorită dezechilibrelor structurale. Deși balancele comerciale ar putea continua să se îmbunătățească temporar, dependența de importuri ar putea afecta perspectivele economice pe termen lung, iar creșterea cererii externe va fi decisivă pentru stabilitatea financiară a țării. Analizând datele, se observă că îmbunătățirea balanței veniturilor secundare, prin creșterea remitențelor lucrătorilor români din străinătate, a contribuit semnificativ la această ajustare.
Î1 – Ce este deficitul contului curent și cum se măsoară în economie?
Deficitul contului curent se referă la diferența negativă dintre valoarea bunurilor și serviciilor exportate și cea a celor importate, alături de transferurile internaționale de venituri. Aceasta este exprimată ca procent din PIB și reflectă starea economiei externe a unei țări.
Î2 – Ce înseamnă scăderea deficitului pentru cetățenii români?
Scăderea deficitului contului curent poate însemna o stabilizare a economiei, ceea ce ar putea reduce presiunea inflaționistă și ar putea sprijini stabilitatea cursului valutar. Aceste aspecte sunt importante pentru consumatori, deoarece pot influența prețurile și costul vieții.
Î3 – Care sunt perspectivele pentru deficitul contului curent în următorii ani?
CNSP estimează că deficitul contului curent ar putea continua să fluctueze, ajungând la valori de 26,4 miliarde euro în 2027 și chiar 35,1 miliarde euro în 2029. Creșterea continuării importurilor și stabilitatea cererii externe vor fi factori esențiali în această evoluție.
Imagine cu rol strict ilustrativ. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.
Notă informativă și declinarea responsabilității:
Acest articol are caracter informativ și se bazează exclusiv pe informații publice disponibile la data publicării. Nu constituie recomandare de investiții, sfat financiar, consultanță sau garanție a performanței viitoare a activelor menționate. Investițiile implică riscuri, iar valoarea acestora poate crește sau scădea. Orice decizie financiară trebuie luată doar după o analiză proprie și consultarea unui specialist autorizat (ex. intermediar autorizat ASF). themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru eventualele pierderi financiare rezultate din utilizarea informațiilor prezentate.
Sau daca materialul este realizat la solicitarea și pe baza informațiilor furnizate de partener/sponsor. Nu reprezintă conținut editorial independent al themoneynews.ro și nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacției. themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru acuratețea, veridicitatea sau consecințele utilizării informațiilor din acest conținut plătit. Deciziile bazate pe acest material se fac pe riscul propriu.
