Producția de gaze naturale a României scade în 2025, în timp ce importurile cresc puternic
Producția de gaze naturale a României a înregistrat o scădere de 0,9% în 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Volumul total a ajuns la 7,503 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 67.600 tep sub nivelul din anul precedent.
În paralel, importurile de gaze naturale au crescut abrupt, cu aproximativ 75% față de 2024, atingând circa 3,2 milioane tep. Dezechilibrul dintre producția internă și necesarul de consum readuce în discuție vulnerabilitatea energetică a României într-un context regional tensionat și volatil.
Datele oficiale: presiune pe producția internă
Scăderea producției interne de gaze naturale vine într-un moment în care cererea rămâne ridicată, iar competitivitatea regională depinde tot mai mult de stabilitatea resurselor energetice.
Deși România continuă să fie unul dintre principalii producători de gaze din Europa Centrală și de Est, datele INS arată o ușoară erodare a volumelor extrase. În cifre absolute, diferența de 67.600 tep poate părea modestă, însă tendința este relevantă pentru investitori și pentru piața de energie.
Creșterea importurilor cu 75% indică o ajustare rapidă a pieței la deficitul intern, dar și o posibilă oportunitate pentru traderii de energie care speculează diferențele de preț din regiune.
Prognoza oficială: producție în creștere până în 2027
În ciuda scăderii din 2025, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o revenire a producției interne în următorii ani.
Potrivit prognozelor:
7,79 milioane tep în 2025
7,907 milioane tep în 2026
8,176 milioane tep în 2027
Instituția anticipează o creștere medie anuală de aproximativ 1,7%, susținută de dezvoltarea unor noi capacități de producție și de optimizarea exploatărilor existente.
Dacă aceste estimări se confirmă, România ar putea reduce gradual dependența de importuri, ceea ce ar avea un impact direct asupra balanței comerciale și asupra stabilității pieței interne.
Importurile ar urma să scadă treptat
În scenariul CNSP, importurile de gaze naturale ar urma să intre pe o traiectorie descendentă până în 2027, cu un declin estimat de aproximativ 6%.
Estimările oficiale indică:
2,211 milioane tep în 2025
2,150 milioane tep în 2026
2,022 milioane tep în 2027
Reducerea ar fi strâns legată de creșterea producției interne și de o gestionare mai eficientă a depozitelor subterane.
Situația depozitelor și capacitatea de extracție
În 2025, România a realizat importuri consistente chiar și în condițiile în care depozitele de gaze au fost umplute peste media europeană, cu aproximativ 10% peste nivelul UE.
Capacitatea maximă de extracție din depozite este estimată la 30–32 milioane metri cubi pe zi, nivel atins în general la începutul sezonului rece, când stocurile sunt pline. Ulterior, pe măsură ce volumele scad, și capacitatea zilnică de extracție se reduce.
Deciziile de import sunt puternic influențate de dinamica prețurilor. Furnizorii aleg frecvent variantele mai avantajoase economic, chiar dacă producția internă ar putea acoperi o parte din necesar.
Declarația Ministerului Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România dispune de suficiente resurse pentru sezonul rece și a respins scenariile privind o eventuală criză a gazelor.
Potrivit acestuia:
România extrage zilnic între 21 și 23 milioane metri cubi de gaze;
Depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 68%;
Țara continuă să sprijine statele vecine prin livrări de gaze.
Mesajul oficial este clar: nu există risc iminent de penurie, iar securitatea energetică rămâne sub control.
Impact asupra pieței și investitorilor
Evoluția producției de gaze naturale și dinamica importurilor influențează direct:
prețurile interne la energie,
costurile pentru industrie,
profitabilitatea companiilor din sectorul energetic,
atractivitatea investițiilor în infrastructura de producție și stocare.
Dacă scenariul optimist al CNSP se materializează, România ar putea intra într-o fază de consolidare energetică până în 2027. În caz contrar, dependența de importuri ar putea menține presiunea asupra prețurilor și asupra deficitului comercial.
Cert este că piața gazelor naturale rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale economiei românești. Pentru investitori și analiști, monitorizarea atentă a producției interne, a importurilor și a capacităților de stocare devine esențială într-un mediu marcat de volatilitate și incertitudine geopolitică.
