Relocarea pentru muncă în străinătate a pierdut teren în rândul candidaților români, atingând un nivel minim istoric în 2026. Potrivit rapoartelor, numărul aplicărilor pentru joburi în afară a scăzut sub 55.000, marcând o reducere de aproape 33% față de anul precedent. Această tendință este evidențiată pe platforma de recrutare eJobs, unde aplicările pentru locuri de muncă externe constituie doar 0,6% din totalul cererilor din 2026, deși numărul total al aplicărilor a fost record.
Scăderea aplicărilor pentru locuri de muncă în străinătate
Retrarea candidaților de a căuta locuri de muncă în afară este notabilă și comparativ cu anii anteriori, 2022 și 2023, când numărul aplicărilor era considerabil mai mare. Această tendință sugerează o schimbare a mentalității românilor, care par să se concentreze mai mult pe oportunitățile locale. De la începutul anului, angajatorii din străinătate au postat în jur de 5.600 de oferte de muncă pe eJobs, evidențiind cererea constantă pe piețele externe.
Analizând aceste cifre, Corina Neagu, un specialist în resurse umane, afirmă că epidemia de migrație economică a ajuns la o saturație, mulți dintre cei care intenționau să plece având deja o experiență de muncă în străinătate între 2007 și 2015.
Schimbări în motivele de migrare
Factorul economic care influențează decizia de a emigra s-a transformat. Dincolo de diferențele salariale, acum se iau în calcul și costurile de trai, cum ar fi chiria și utilitățile. De exemplu, o gospodărie din Uniunea Europeană cheltuie în medie 19% din venitul disponibil pentru locuință, iar pentru persoanele cu venitul sub 60% din mediana națională, acest procent ajunge la 37%.
Avantajele salariale din țările vestice nu mai sunt suficiente pentru a compensa costurile ridicate de trai. Aceasta este o realitate care frânează tendințele de migrare, iar potrivit lui Neagu, schimbarea este accentuată de dificultățile întâmpinate în găsirea locuințelor în țări precum Irlanda și Olanda.
Perspectivele viitoare pe piața muncii
Muntele de oportunități există încă pentru anumite meserii, cum ar fi asistenții medicali, sudorii sau lucrătorii din construcții, în special în Germania și în țările nordice. Destinațiile favorite pentru muncă rămân Germania, Olanda, și Franța, cu o diversitate de domenii active precum transportul, retailul și construcțiile.
Pe de altă parte, salariul mediu net din România a ajuns la 5.734 de lei în iunie 2026, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Această creștere salarială, deși semnificativă, nu reușește să alinieze puterea de cumpărare în fața inflației, care a depășit rata de creștere a salariilor. De asemenea, criza forțată de muncă românească contribuie la o reformă a ofertelor salariale din companiile locale, pentru a menține angajații în fața competitorilor externi.
Această scădere semnificativă a aplicărilor pentru locuri de muncă în străinătate reflectă nu doar o stagnare a migrației românilor, ci și o adaptare la condițiile economice interne și externe, care continuă să se transforme, evidențiind faptul că multe persoane aleg să rămână și să contribuie la economia locală.
Î1 – Ce factori influențează decizia românilor de a emigra pentru muncă?
Decizia românilor de a emigra pentru muncă este influențată de mai mulți factori economici, cum ar fi **diferențele** salariale și **costurile de trai**. Costurile suplimentare pentru locuințe și utilități au devenit un aspect relevant, complicând analiza cost-beneficiu a relocării.
Î2 – Ce înseamnă această scădere a aplicărilor pentru economia românească?
Scăderea numărului de aplicări pentru joburi în străinătate indică o orientare către oportunitățile locale, ceea ce ar putea **îmbunătăți** situația pe piața muncii din România. Muncitorii ar putea contribui la dezvoltarea economiei interne, în loc să migreze.
Î3 – Care sunt perspectivele pieței muncii în urma acestei tendințe de scădere?
Tendința de scădere a aplicărilor pentru muncă în străinătate ar putea continua să afecteze oferta de **locuri de muncă** din România, mai ales în domeniile unde competiția cu piețele externe devine mai acerbă. Este de așteptat ca firmele românești să își ajusteze strategiile pentru a fideliza angajații.
Imagine cu rol strict ilustrativ. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.
Notă informativă și declinarea responsabilității:
Acest articol are caracter informativ și se bazează exclusiv pe informații publice disponibile la data publicării. Nu constituie recomandare de investiții, sfat financiar, consultanță sau garanție a performanței viitoare a activelor menționate. Investițiile implică riscuri, iar valoarea acestora poate crește sau scădea. Orice decizie financiară trebuie luată doar după o analiză proprie și consultarea unui specialist autorizat (ex. intermediar autorizat ASF). themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru eventualele pierderi financiare rezultate din utilizarea informațiilor prezentate.
Sau daca materialul este realizat la solicitarea și pe baza informațiilor furnizate de partener/sponsor. Nu reprezintă conținut editorial independent al themoneynews.ro și nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacției. themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru acuratețea, veridicitatea sau consecințele utilizării informațiilor din acest conținut plătit. Deciziile bazate pe acest material se fac pe riscul propriu.
