Creșterea creditelor neperformante afectează firmele, în special IMM-urile și sectoarele precum agricultura și construcțiile, semnalând o tendință de deteriorare a calității activelor în sectorul bancar. Rata creditelor neperformante, după o perioadă de scădere la minime istorice, a început să urce, atingând 2,9% la mijlocul anului 2026, conform ultimelor raportări. Această evoluție este determinată în principal de companiile din economie.
Deteriorarea ratei creditelor neperformante
Rata creditelor neperformante (NPL – Non-Performing Loans) a înregistrat o inversare a tendinței după ce atinsese un minim de 2,4% în anul 2023. Ultimele date, disponibile pentru T2 2026, indică o rată de 2,9%. Această creștere este pusă pe seama deteriorării situației financiare a companiilor.
Situația diferențiată pe segmente
Evoluția creditelor neperformante prezintă diferențe notabile între populație și companii. În timp ce pentru persoanele fizice rata NPL a scăzut de la 3,2% în decembrie 2023 la 2,8% în 2025, observându-se o ușoară tendință de creștere recentă, pentru companii situația este mai preocupantă. Rata a atins 5,6% în martie 2026, în creștere față de 4,4% în martie 2025.
Sectoarele cele mai afectate de credite neperformante sunt agricultura și construcțiile, unde ratele sunt cele mai ridicate. De asemenea, se constată o creștere în sectoarele comerț și utilități. Firmele mici și foarte mici sunt cele mai vulnerabile, rata creditelor neperformante în acest segment ajungând la 7,9%.
Creditele garantate de stat și riscul public
Un semnal de alarmă îl reprezintă și evoluția creditelor garantate de stat. Rata creditelor neperformante pentru acestea s-a dublat, ajungând la 11,3% în martie 2026, față de 5,3% anterior. Aceste credite, destinate susținerii IMM-urilor, au demonstrat o calitate mai slabă a portofoliilor în anumite cazuri.
Această tendință implică un transfer al riscului de credit către bugetul public, prin activarea garanțiilor de stat. Astfel, costul sau riscul se mută de la bănci către autorități.
Impactul economic și sectorul bancar
Contextul economic defavorabil, marcat de scăderea veniturilor și profiturilor companiilor și populației, afectează capacitatea de rambursare a împrumuturilor. Acest lucru poate conduce la o creștere suplimentară a creditelor neperformante, la majorarea costului riscului și a provizioanelor. Consecințele includ înăsprirea standardelor de creditare și presiune asupra lichidității și profitabilității băncilor.
Calitatea activelor și costul riscului se deteriorează, vulnerabilitatea fiind vizibilă în special la companiile mici, dar și în portofoliile de credite garantate de stat. Tendința de creștere se observă și la corporații, indicând o fragilitate pe termen scurt a sectorului de afaceri.
Deși sectorul bancar românesc rămâne rezilient, cu buffere de profitabilitate, lichiditate și solvabilitate peste media Uniunii Europene, indicatorii s-au redus față de maximele din anii 2024-2025. Rata creditelor neperformante din România este cu aproape un punct procentual peste media UE. Profitabilitatea sectorului bancar a scăzut după nivelul maxim din 2023, ca urmare a reducerii veniturilor nete din dobânzi, creșterii costului riscului și a impozitului pe cifra de afaceri.
Sistemul bancar are capacitatea de a absorbi eventuale șocuri macroeconomice, însă deteriorarea indicatorilor de calitate a activelor, profitabilității și eficienței necesită o atenție sporită asupra evoluțiilor viitoare.
Î1- Ce se înțelege prin credite neperformante și pe ce segmente se observă o creștere?
Creditele neperformante (NPL) reprezintă împrumuturi pentru care debitorii nu și-au onorat obligațiile de plată conform contractului. În prezent, se constată o creștere a acestora, în special în cazul companiilor, afectând sectoare precum agricultura, construcțiile, comerțul și utilitățile. Firmele mici și foarte mici sunt cel mai expuse.
Î2- Cum afectează creșterea creditelor neperformante bugetul public și băncile?
Creșterea creditelor neperformante, în special pentru creditele garantate de stat, duce la activarea acestor garanții și la transferul riscului de credit către bugetul public. Pentru bănci, situația se traduce prin majorarea costului riscului, necesitatea constituirii de provizioane suplimentare, o posibilă înăsprire a standardelor de creditare și presiune asupra lichidității și profitabilității.
Î3- Care este comparația ratei creditelor neperformante din România cu media UE și ce perspective există?
Rata creditelor neperformante din România se situează cu aproape un punct procentual peste media Uniunii Europene. Deși sectorul bancar românesc dispune în continuare de rezerve de capital și lichiditate peste media UE, indicatorii au înregistrat o tendință de deteriorare. Este necesară o atenție sporită asupra evoluțiilor viitoare din cauza acestor factori.
Imagine cu rol strict ilustrativ. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.
Notă informativă și declinarea responsabilității:
Acest articol are caracter informativ și se bazează exclusiv pe informații publice disponibile la data publicării. Nu constituie recomandare de investiții, sfat financiar, consultanță sau garanție a performanței viitoare a activelor menționate. Investițiile implică riscuri, iar valoarea acestora poate crește sau scădea. Orice decizie financiară trebuie luată doar după o analiză proprie și consultarea unui specialist autorizat (ex. intermediar autorizat ASF). themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru eventualele pierderi financiare rezultate din utilizarea informațiilor prezentate.
Sau daca materialul este realizat la solicitarea și pe baza informațiilor furnizate de partener/sponsor. Nu reprezintă conținut editorial independent al themoneynews.ro și nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacției. themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru acuratețea, veridicitatea sau consecințele utilizării informațiilor din acest conținut plătit. Deciziile bazate pe acest material se fac pe riscul propriu.
