Pensia de stat, doar 30-35%. Cum crești venitul la pensie

Sistemul de pensii publice din România se confruntă cu provocări semnificative, pe fondul îmbătrânirii populației și al reducerii numărului de contribuabili. Potrivit analizelor, pensia publică ar putea înlocui în viitor doar 30-35% din ultimul salariu activ, determinând necesitatea unor surse suplimentare de venit pentru pensionari. Pilonul II și Pilonul III de pensii private devin astfel din ce în ce mai importante pentru asigurarea siguranței financiare la bătrânețe, cu accent pe strategii pe termen lung și economisire.

Impactul îmbătrânirii populației asupra pensiei de stat

Presiunea asupra sistemului public de pensii crește din cauza unui cumul de factori demografici: scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Aceștia duc la o diminuare a numărului de contribuabili activi în raport cu numărul pensionarilor. Ca urmare, capacitatea statului de a asigura pensii ridicate pe termen lung este limitată. Cristian Pascu, președinte-director general al BCR Pensii, subliniază că nu există un risc de colaps al sistemului, ci mai degrabă o tendință de scădere graduală a veniturilor din pensia de stat.

Rolul pensiilor private în asigurarea unui venit viitor

Cu peste 8,5 milioane de români cu conturi deschise în Pilonul II, sistemul de pensii administrate privat a acumulat active de aproximativ 237 de miliarde de lei. Aceste fonduri au generat câștiguri nete substanțiale pentru participanți, estimate la circa 95,5 miliarde de lei în cei 18 ani de funcționare, cu un randament mediu anual de 8,5% peste inflație. Pilonul III, cel al pensiilor facultative, numără peste 1,15 milioane de participanți, cu active de 8,9 miliarde de lei.

Noi reglementări, precum Legea nr. 2/2026, introduc posibilitatea retragerii parțiale a sumelor acumulate din Pilonul II, urmând ca restul să fie distribuit în tranșe lunare pe o perioadă de maximum opt ani. Aceste schimbări vizează transformarea economiilor acumulate în venituri suplimentare pe o perioadă extinsă, oferind o mai mare siguranță financiară la pensionare. Se estimează că aceste noi prevederi vor deveni funcționale în a doua parte a anului 2027, după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Recomandări pentru o bătrânețe activă și independentă financiar

Experții subliniază importanța unei pregătiri financiare timpurii și diversificate. Nu este recomandat ca românii să se bazeze exclusiv pe pensia de stat. Dezvoltarea unei culturi a economisirii pe termen lung și implicarea angajatorilor prin intermediul pensiilor ocupaționale (Pilonul IV) pot contribui la crearea unor surse multiple de venit. Începerea economisirii devreme, chiar și cu sume mici, amplifică efectul acumulării și al randamentelor pe termen lung. O bătrânețe activă presupune, printre altele, independență financiară, mai ales în contextul creșterii cheltuielilor cu sănătatea și îngrijirea pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult.


Î1 – Ce tendințe se anticipează pentru pensia publică din România în următorii 25-30 de ani?

Potrivit analizelor, se anticipează o scădere a procentului înlocuirii veniturilor din pensia publică. În prezent, aceasta înlocuiește circa 47% din ultimul salariu, iar estimările indică o reducere la 30-35% în următorii 25-30 de ani. Această tendință este cauzată de factori demografici precum îmbătrânirea populației și scăderea natalității.

Î2 – Cum pot românii să-și suplimenteze venitul la pensie, dincolo de pensia de stat?

Românii sunt încurajați să nu se bazeze exclusiv pe pensia de stat și să construiască **mai multe surse de venit** pentru perioada pensionării. Cele mai importante opțiuni menționate sunt **Pilonul II** (pensia privată obligatorie), **Pilonul III** (pensia facultativă) și **economiile sau investițiile personale**. Se recomandă începerea economisirii cât mai devreme, chiar și cu sume mici, pentru a beneficia de **efectul acumulării și al randamentelor pe termen lung**.

Î3 – Când vor deveni funcționale noile reguli pentru plata pensiilor private din Pilonul II?

Noile reguli privind plata pensiilor private, introduse prin Legea nr. 2/2026, care permit retragerea parțială și plata în tranșe, urmează să intre în vigoare începând cu 5 ianuarie 2027. Cu toate acestea, se estimează că mecanismul **nu va deveni efectiv funcțional imediat**, ci numai după **autorizarea primului fond de plată de către ASF**, cel mai devreme în ultima parte a anului 2027.


Imagine cu rol strict ilustrativ. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.

Notă informativă și declinarea responsabilității:

Acest articol are caracter informativ și se bazează exclusiv pe informații publice disponibile la data publicării. Nu constituie recomandare de investiții, sfat financiar, consultanță sau garanție a performanței viitoare a activelor menționate. Investițiile implică riscuri, iar valoarea acestora poate crește sau scădea. Orice decizie financiară trebuie luată doar după o analiză proprie și consultarea unui specialist autorizat (ex. intermediar autorizat ASF). themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru eventualele pierderi financiare rezultate din utilizarea informațiilor prezentate.

Sau daca materialul este realizat la solicitarea și pe baza informațiilor furnizate de partener/sponsor. Nu reprezintă conținut editorial independent al themoneynews.ro și nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacției. themoneynews.ro nu își asumă răspunderea pentru acuratețea, veridicitatea sau consecințele utilizării informațiilor din acest conținut plătit. Deciziile bazate pe acest material se fac pe riscul propriu.

Despre autor

Andrei Pop este editor economic la TheMoneyNews.ro, unde publică zilnic știri și analize financiare relevante pentru cititorii interesați de bani, investiții și economie. Cu un interes constant pentru tendințele pieței, Andrei urmărește cele mai recente date economice și le explică pe înțelesul tuturor. Specializat în analiza politicilor monetare și a indicatorilor macroeconomici. Misiunea sa este de a demistifica jargonul financiar, transformând datele complexe de la BCE, BNR sau Eurostat în informații clare, utile și ușor de înțeles pentru publicul larg. Prin rubrica sa de știri explicate și secțiunile FAQ dedicate, Andrei ajută cititorii să înțeleagă nu doar ce se întâmplă în economie, ci mai ales cum le sunt afectate finanțele personale și puterea de cumpărare.

Citeste si