La sfârșitul lunii februarie 2025, publicația internațională The Economist a publicat un raport intitulat „Indicele global al democrației: cum au evoluat țările în 2024?”, în care a evaluat 167 de țări și teritorii pe o scară de la zero la zece. Studiul s-a bazat pe cinci criterii: procesul electoral și pluralismul, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile.
România a fost retrogradată pe locul 72 la nivel mondial, ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu un scor de 5.99, trecând de la categoria „democrație deficitară” la „democrație hibridă”. Această schimbare de statut este semnificativă și reflectă o anumită tendință de declin în ceea ce privește democrația românească, având ca punct de pornire anularea alegerilor prezidențiale din 2024, conform analizei realizate de themoneynews.ro pe surse.
Alte motive citate pentru această deteriorare includ acuzațiile legate de influența Rusiei asupra procesului electoral, utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campaniile electorale și încălcarea normelor privind finanțarea acestora. Acest raport a plasat România într-o poziție mai proastă decât țări precum Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova, arătând o discrepanță semnificativă în rândul statelor din regiune.
Experți în științe politice subliniază că România ar trebui să comunice mai bine informațiile relevante legate de procesul electoral pentru a contracara percepțiile externe nefavorabile. Dificultățile constatate în rândul autorităților de a oferi explicații clare au condus la ambiguități care afectează imaginea internațională a țării.
Pe de altă parte, se vorbește despre instabilitatea politică și corupția frecvent întâlnite, care sunt caracteristice unui regim hibrid. Analiștii sugerează că pentru a redobândi un statut mai favorabil în indicele democrației, România trebuie să se angajeze în reforme care să asigure respectarea drepturilor fundamentale, organizarea de alegeri libere și competitive și existența unui stat de drept solid.
Privind spre viitor, rămâne de văzut cum va reacționa România la aceste provocări și ce măsuri va implementa pentru a îmbunătăți situația. Conform evaluărilor existente, perspectivele nu par optimiste fără o abordare mai transparentă și mai angajată din partea autorităților.
Imagine cu rol strict ilustrativ, identificată automat prin căutarea „România, în pragul dictaturii: sub Ungaria în democrație” în Google Images. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.
