România a obținut un scor de 45 de puncte în cadrul Indicele Corupției 2025, rezultat care o poziționează sub media democrațiilor fragile, care este de 47 de puncte, conform raportului publicat pe 10 februarie de Transparency International. Astfel, România se află printre ultimele trei state din Uniunea Europeană în acest clasament, alături de Bulgaria și Ungaria, ambele având 40 de puncte.
Indicele Corupției măsoară percepțiile despre corupție în sectorul public din 182 de state și teritorii, utilizând date din 13 surse independente. Scorurile variază de la 0 la 100, unde 0 indică „corupție ridicată”, iar 100 reflectă „fără corupție”.
Potrivit analizei existente, statele cu democrații solide au, în medie, un scor de 71 de puncte, fără a înregistra scoruri sub 50 de puncte. În contrast, democrațiile fragile obțin un scor mediu de 47 de puncte. Regiunea Europei de Est și Asia Centrală continuă să reprezinte unele dintre cele mai puțin performante zone la nivel mondial, cu un nivel extins de impunitate pentru corupție, în mare parte datorat intereselor consolidare în cadrul majorității guvernelor și instituțiilor.
Raportul subliniază o tendință globală de înrăutățire a corupției, inclusiv în democrațiile consolidate, un avertisment lansat de Transparency International în contextul unei scăderi a calității conducerii. Numărul țărilor cu scoruri de peste 80 de puncte a scăzut de la 12 acum un deceniu la doar 5 în 2025. De asemenea, progresele în combaterea corupției la nivel european au stagnat de mai bine de un deceniu, media Uniunii Europene fiind din nou de 62 de puncte în acest an.
Transparency International observă însă că anumite state au înregistrat variații semnificative ale scorurilor în ultimii ani; de exemplu, Grecia a crescut cu 14 puncte comparativ cu 2012. În același timp, Ungaria și Polonia au avut o scădere semnificativă, de 15 și 10 puncte respectiv, în aceeași perioadă.
Analizele arată că îmbunătățirile pe termen lung în scorurile CPI observate în unele țări democratice sunt legate de reforme susținute, instituții consolidate și un consens politic orientat spre guvernarea bazată pe integritate. Contrar, scorurile scăzute sau în declin corespund de obicei cu deteriorarea mecanismelor de supraveghere democratică, politicizarea sistemului judiciar și influența necorespunzătoare în procesul politic.
Transparency International subliniază că efectele corupției sunt răspândite în societate, având un impact negativ în domenii esențiale precum justiția, democrația, spațiul civic și accesul la servicii publice. În aceste domenii, comportamentele corupte nu doar că consumă resurse și încalcă reguli, dar contribuie și la adâncirea dezechilibrelor de putere și la erodarea încrederii publice.
În contextul provocărilor majore, organizația subliniază necesitatea unui leadership eficient și a unor instituții independente puternice în Europa, capabile să apere standardele de integritate și interesul public.
Recent, în decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima sa directivă anti-corupție, menită să armonizeze legislația penală în rândul statelor membre și să impună o abordare de zero toleranță față de corupție. Această directivă ar putea oferi României o oportunitate importantă de a stabili obiective ambițioase și reforme aferente. Un obiectiv major ar trebui să se concentreze pe integritatea funcției publice și reformele anticorupție, ceea ce ar conduce potențial la un scor de cel puțin 50 de puncte în Indicele Corupției până în 2030.
Dintre măsurile propuse, Transparency International menționează importanța stabilirii unor lideri puternici la nivelul Agenției Naționale de Integritate și consolidarea capacității operaționale a Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, se recomandă reformarea Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și îmbunătățirea calității investigațiilor penale în cazuri de corupție, astfel încât acestea să aibă succes în instanță și să asigure durabilitatea cazurilor.
Raportul recunoaște că deciziile judecătorești din ultimii ani s-au dovedit a fi influențate nu doar de calitatea slabă a probatoriului, ci și de instabilitatea legislativă, care afectează rezultatele așteptate în societate, în special în ceea ce privește acuzațiile spectaculoase care nu au trecut testul instanței.
Imagine cu rol strict ilustrativ, identificată automat prin căutarea „România, printre ultimele țări UE în Indicele Corupției 2023” în Google Images. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.
