În 2025, Alena Wabitsch a câștigat Premiul pentru Tineri Economiști al BCE, acordat pentru cercetarea referitoare la impactul comunicării băncilor centrale asupra percepției politicii monetare. În conformitate cu datele recente, modul în care băncile centrale comunică mesajele de politică monetară are un impact semnificativ asupra așteptărilor publicului privind inflația. Un aspect esențial al acestui proces este importanța mesagerilor, adică cine transmite aceste informații.
Analizele sugerează că mesajele de politică monetară au un impact mai mare atunci când provin de la indivizi care împărtășesc aceeași naționalitate cu publicul țintă. Studiul efectuat a arătat că, atunci când mesagerul este de aceeași naționalitate, informațiile sunt mai bine acoperite în mass-media și pe rețelele sociale, ceea ce crește numărul persoanelor expuse la mesaj. În acest context, Wabitsch subliniază serviciul de legătură creat de aceste identități comune, ce sporește credibilitatea mesajului transmis.
Un exemplu relevant constă în fluctuațiile acoperirii mass-media a BCE în perioada președinției lui Mario Draghi, când jurnaliștii italieni au publicat multe articole despre bancă. Evident, odată cu preluarea mandatului de către Christine Lagarde din Franța, numărul articolelor a scăzut, ceea ce sugerează că reacția publicului va varia în funcție de naționalitatea mesagerului.
Studiul a analizat, de asemenea, reacțiile utilizatorilor de social media la comunicările BCE în timpul conferințelor de presă. Rezultatele au arătat că utilizatorii care împărtășesc naționalitatea cu președintele BCE au reacționat mai intens la anunțurile de politică monetară. Comparând reacțiile celor din grupul de incluziune (care au aceeași naționalitate) față de cei din grupul de exclusiune, s-a observat că primii au avut o influență mai puternică asupra așteptărilor de inflație.
Experimentele realizate în Germania, Spania, Franța și Italia au confirmat că atunci când mesajul era transmis de o persoană care împărtășește naționalitatea cu publicul, a fost mai eficient în ajustarea așteptărilor legate de inflație. Această tendință sugerează că preferințele de informare se bazează pe similaritățile dintre mesager și receptor.
Motivația din spatele acestor rezultate se poate trasa prin două canale: încrederea în informațiile provenite de la mesageri similari (homophily) și o reticență mai mare față de informații venite din partea mesajerilor care nu împărtășesc aceleași trăsături. Persoanele tind să aibă o încredere mai mare în cei asemănători lor, considerându-i mai competenți.
Aceste constatări au relevanță directă pentru strategiile de comunicare ale băncilor centrale, subliniind importanța selectării mesagerilor corecți în transmisiile de politică monetară. Astfel, diversitatea din Europa poate fi un avantaj în îmbunătățirea înțelegerii economice și a încrederii în instituțiile financiare. Atingerea eficientă a publicului și convingerea acestuia se dovedește a fi o parte esențială a politicii monetare moderne.
Imagine cu rol strict ilustrativ, identificată automat prin căutarea „Impactul mesagerului în comunicarea politicii monetare” în Google Images. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.
