Institutul Național de Statistică (INS) va publica vineri datele privind evoluția economiei românești, ceea ce ar putea confirma o recesiune tehnică. Indicii economici precum consumul și industriile sugerează că România se află pe marginea unei recesiuni. Cu toate acestea, acest declin ar putea fi compensat de impulsul fiscal de la sfârșitul anului trecut, care ar putea ajuta la corectarea dezechilibrelor structurale existente.
Anul trecut, Guvernul a implementat măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar, care a fost înregistrat la 7,65% din PIB, în scădere față de 9,4% în 2024. Aceste măsuri au fost considerate necesare având în vedere că deficitul României reprezenta cel mai mare din Uniunea Europeană. De asemenea, s-au deblocat fonduri europene și costurile de împrumut pentru stat au scăzut.
În schimb, mediul de afaceri a semnalat îngrijorări referitoare la o posibilă criză economică, cu o scădere a comenzilor și a consumului. Responsabili din domeniu au raportat diminuarea afacerilor, manifestată prin reducerea intrărilor în magazine și a cheltuielilor consumatorilor, care au început să recurgă la credite de consum pentru a face față costurilor ridicate.
Indicatorii statistici arată o încetinire a activității economice, în special în ultimele luni ale anului 2025. De exemplu, Producția Internă Brută a scăzut cu 0,2% în al treilea trimestru din 2025, iar pentru a fi oficial considerată în recesiune tehnică, este nevoie de o a doua scădere în trimestrul IV.
Datele din sectorul comerțului cu amănuntul sugerează o scădere continuă a consumului, în contextul unei inflații ridicate și a stagnării creșterii salariilor reale. Chiar dacă salariile nominale au crescut, puterea de cumpărare a acestora este sub presiune, afectând astfel consumul intern.
În sectorul industrial, producția a avut o evoluție ezitantă, în timp ce comenzile noi au început să scadă, indicând o cerere în retragere. Sectorul construcțiilor a beneficiat de creșteri anuale, dar a înregistrat o contracție lunar semnificativă.
Pe piața imobiliară, tranzacțiile au fost afectate de creșterea TVA-ului, iar volumul vânzărilor a scăzut semnificativ în ultimele luni ale anului 2025. În paralel, tendința de creditare arată o încetinire a împrumuturilor în lei pentru companii, în timp ce populația continuă să se îndatoreze, însă cu un ritm mai modest.
În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului a fost relativ stabilă, deși numărul șomerilor a crescut ușor. În acest context, indicele de sentiment economic sugerează un pesimism persistent în rândul consumatorilor.
Potrivit unei analize realizate de themoneynews.ro, execuția bugetară de la finalul anului 2025 ar putea avea un impact pozitiv, dacă impulsul fiscal va compensa declinul din sectorul privat. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a anula efectele negative observate pe piețele interne. Pe termen scurt, România ar putea realiza o corecție necesară a dezechilibrelor structurale, însă perspectivele pe termen lung rămân incerte.
Imagine cu rol strict ilustrativ, identificată automat prin căutarea „România în recesiune: Semne de criză și corecții necesare” în Google Images. Drepturile de autor aparțin autorului sau deținătorului legal. La solicitarea titularului, materialul va fi eliminat sau creditat corespunzător.
